3 iunie 2017

Acasă în Dumnezeu



1.  Nu îţi cunoşti creaţiile pur şi simplu pentru că decizi mereu în defavoarea lor cât timp mintea ţi-e scindată, şi ţi-e imposibil să ataci ce ai creat. Ţine minte însă că lui Dumnezeu Îi e la fel de imposibil. Legea creaţiei spune că îţi iubeşti creaţiile ca pe tine însuţi, pentru că fac parte din tine. Tot ce s-a creat e, aşadar, în perfectă siguranţă, fiind ocrotit de legile lui Dumnezeu prin Iubirea Sa. Orice parte a minţii tale care nu cunoaşte acest lucru s-a izgonit singură din cunoaştere, pentru că nu i-a satisfăcut condiţiile. Cine să fi făcut-o, dacă nu tu? Recunoaşte-o bucuros, căci prin această recunoaştere îţi dai seama că izgonirea ta nu vine de la Dumnezeu şi, de aceea, nu există.

2.   Eşti acasă în Dumnezeu, visând la exil, dar în măsură să te trezeşti la realitate. Iei decizia să o faci? Tu recunoşti, din proprie experienţă, că tot ce vezi în vise iei de bun în timp ce dormi. Dar, în clipa în care te trezeşti, realizezi că tot ce a părut să se întâmple în vis nu s-a întâmplat deloc. Nu ţi se pare ciudat, deşi - cât ai dormit - toate legile lumii la care te trezeşti au fost ştirbite. Nu e posibil oare să fi trecut doar dintr-un vis într-altul, fără să te trezeşti cu adevărat?

3.  Te-ai obosi oare să reconciliezi cele întâmplate în două vise discordante, sau le-ai respinge pe amândouă deodată dacă ai descoperi că realitatea nu concordă cu nicicare dintre ele? Nu îţi aduci aminte să fi fost treaz. Când auzi Spiritul Sfânt, se poate să te simţi mai bine căci iubirea îţi pare posibilă atunci, dar încă nu îţi aminteşti că a fost aşa cândva. Şi tocmai reamintindu-ţi acest lucru vei şti că poate fi din nou aşa. Ce e posibil nu s-a înfăptuit încă. Dar ce a fost cândva e tot aşa acum, dacă e veşnic. Când îţi vei aminti, vei şti că ce îţi aminteşti e veşnic şi, de aceea, e acum.

4.   Îţi vei aminti totul în clipa în care o doreşti pe deplin, căci - dacă a dori pe deplin e totuna cu a crea - voinţa ta va fi spulberat separarea, restituindu-ţi mintea, simultan, Creatorului tău şi creaţiilor tale. Cunoscându-Le, nu vei dori să dormi, ci doar să te trezeşti şi să fii bucuros. Visele vor fi imposibile pentru că vei vrea numai adevărul, iar acesta, fiind în sfârşit voia ta, va fi al tău.

~~~    A Course in Miracles

"Nu îmi percep propriile interese."

Cristosul din tine nu sălăşluieşte într-un trup. Şi totuşi, El e în tine. De aici trebuie să rezulte că nu eşti într-un trup. Ce e în tine nu poate să fie în afară. Şi e clar că nu poţi fi separat de ceea ce e tocmai nucleul vieţii tale. Ce îţi dă viaţă nu poate sălăşlui în moarte. Nici tu nu poţi. Cristos e încadrat într-o ramă de Sfinţenie al cărei singur scop e să Îl facă manifest celor ce nu Îl cunosc, ca să îi cheme să vină la El şi să Îl vadă unde au crezut că sunt trupurile lor. Trupurile lor vor dispărea atunci, ca Sfinţenia Lui să poată fi înrămată în ei.