1. Am spus mai înainte că Spiritul Sfânt este Răspunsul. El e Răspunsul la toate, căci ştie care e răspunsul la toate. Eul nu ştie ce este o întrebare adevărată, deşi pune un număr nesfârşit de întrebări. Tu însă poţi să înveţi ce este, când înveţi să pui sub semnul întrebării valoarea eului şi să îţi stabileşti astfel capacitatea de a-i evalua întrebările. Când te ispiteşte eul la boală, nu Îi cere Spiritului Sfânt să îţi vindece trupul, căci ar însemna să accepţi credinţa eului că trupul e adevărata ţintă a vindecării. Cere-I, în schimb, să te înveţe percepţia corectă a trupului, căci numai percepţia poate fi distorsionată. Numai percepţia poate fi bolnavă, pentru că numai percepţia poate fi greşită.
2. Percepţia greşită este dorinţa ca lucrurile să fie cum nu sunt. Realitatea tuturor lucrurilor e total inofensivă, căci inofensivitatea totală e condiţia realităţii lor. Ea este, totodată, condiţia conştientizării realităţii lor. Nu trebuie să cauţi realitatea. Te va căuta chiar ea şi te va găsi când îi întruneşti condiţiile. Condiţiile ei fac parte integrală din ce este ea. Şi numai partea aceasta depinde de tine. Restul vine de la sine. Trebuie să faci atât de puţin pentru că mica ta parte e atât de puternică, încât îţi va aduce întregul. Acceptă, atunci, mica ta parte şi lasă întregul să fie al tău.
3. Întregimea vindecă pentru că ţine de minte. Toate formele de boală, chiar până la moarte, sunt expresii fizice ale fricii de-a te trezi. Sunt încercări de-a întări somnul de frica trezirii. E un mod jalnic de-a încerca să nu vezi văduvind facultăţile vederii de orice eficacitate. „Odihneşte-te în pace" este o binecuvântare pentru vii, nu pentru morţi, căci odihna vine din starea de trezie, nu din somn. Să dormi înseamnă să te retragi; să fii treaz înseamnă să te uneşti. Visele sunt iluzii de unire, pentru că reflectă noţiunile distorsionate ale eului despre ce este unirea. Dar şi Spiritul Sfânt are o întrebuinţare pentru somn şi poate folosi visele în scopul trezirii dacă Îl laşi.
4. Felul în care te trezeşti arată cum ai folosit somnul. Cui i l-ai dat? Sub ce profesor l-ai pus? De câte ori te trezeşti abătut, nu I l-ai dat Spiritului Sfânt. Doar când te trezeşti cu bucurie l-ai folosit potrivit scopului Său. Chiar poţi să fii „drogat" de somn, dacă îl foloseşti greşit în scopul bolii. Somnul nu e decât o formă de moarte, după cum şi moartea nu e decât o formă de inconştienţă. O inconştienţă totală e cu neputinţă. Te poţi odihni în pace numai pentru că eşti treaz.
5. Vindecarea este eliberarea de frica trezirii şi substituirea ei cu decizia de-a te trezi. Decizia de-a te trezi e reflectarea voinţei de-a iubi, din moment ce toată vindecarea implică înlocuirea fricii cu iubire. Spiritul Sfânt nu poate face distincţii între diferite grade de greşeală, căci - dacă ar preda că o formă de boală e mai gravă decât alta - ar preda că o greşeală poate fi mai reală decât alta. Funcţia Lui e să distingă doar între fals şi adevărat, înlocuind falsul cu adevăratul.
6. Eul, care vrea întotdeauna să slăbească mintea, încearcă să o separe de trup într-o încercare de-a o distruge. De fapt, eul crede că o protejează. Căci e convins că mintea e periculoasă şi că a văduvi de minte înseamnă a vindeca. Dar a văduvi de minte e cu neputinţă, din moment ce ar însemna să reduci la nimic ce a creat Dumnezeu. Eul dispreţuieşte slăbiciunea, deşi depune toate eforturile să o provoace. Eul vrea numai ce urăşte. Pentru eu, e un lucru cât se poate de raţional. Crezând în puterea atacului, eul vrea atac.
7. Biblia îţi porunceşte să fii desăvârşit, să vindeci toate greşelile, să nu te gândeşti la trup ca la un lucru separat şi să le înfăptuieşti pe toate în numele meu. Acesta nu e numai numele meu, căci identificarea noastră e împărtăşită. Numele Fiului lui Dumnezeu e unul singur, şi ţi se porunceşte să faci lucrările iubirii pentru că împărtăşim această Unitate. Minţile noastre sunt întregi pentru că sunt una. Dacă eşti bolnav înseamnă că te retragi de la mine. Dar nu te poţi retrage numai de la mine. Te poţi retrage numai de la tine şi de la mine.
8. Ai început să realizezi, precis, că ai de-a face cu un curs foarte practic, unul care spune exact ce vrea să spună. Nu ţi-aş cere să faci lucruri pe care nu le poţi face, şi e imposibil că aş putea să fac lucruri pe care nu le poţi face. Asta fiind dat - dat chiar literalmente -, nimic nu te poate împiedica să faci exact ce îţi cer şi toate pledează pentru ca să o faci. Nu îţi dau limite căci Dumnezeu nu îţi pune niciuna. Când te limitezi singur, nu suntem de o minte, iar asta este boală. Boala însă nu ţine de trup, ci de minte. Toate formele de boală sunt semne că mintea e scindată şi nu acceptă un scop unificat.
9. Unificarea scopului, atunci, e singurul mod în care vindecă Spiritul Sfânt. Căci e singurul nivel la care vindecarea înseamnă ceva. Restabilirea înţelesului într-un sistem de gândire haotic este modul de a-l vindeca. Sarcina ta e doar aceea de-a întruni condiţiile necesare înţelesului, din moment ce înţelesul însuşi ţine de Dumnezeu. Dar revenirea ta la înţeles e esenţială pentru al Lui, căci înţelesul tău face parte dintr-al Lui. Însănătoşirea ta, atunci, face parte din sănătatea Lui, din moment ce face parte din întregimea Lui. El nu o poate pierde, dar tu poţi să nu o cunoşti. Ea rămâne însă Voia Lui în ce te priveşte, iar Voia Lui trebuie să ţină în veci şi în toate.
*** A Course in Miracles *** "Mintea mea este parte din Mintea lui Dumnezeu. Sunt foarte sfânt."
