Gândurile lui Dumnezeu sunt cu tine

1.  Ce a ascuns frica mai face parte din tine. Iar de frică scapi luând parte la Ispăşire. Spiritul Sfânt te va ajuta să reinterpretezi tot ce consideri înfricoşător şi te va învăţa că numai ce e iubitor e adevărat. Nu ai capacitatea să distrugi adevărul, dar ai toată capacitatea să îl accepţi. El îţi aparţine deoarece, ca extensie a lui Dumnezeu, l-ai creat împreună cu El. E al tău pentru că face parte din tine, aşa cum faci şi tu parte din Dumnezeu pentru că te-a creat. Nimic din ce e bun nu se poate pierde pentru că vine de la Spiritul Sfânt, Vocea pentru creaţie. Nimic din ce nu e bun nu a fost creat vreodată şi, de aceea, nu poate fi protejat. Ispăşirea e garanţia siguranţei Împărăţiei, iar uniunea Fiimii e protecţia ei. Eul nu poate birui Împărăţia pentru că Fiimea e unită. În prezenţa celor ce aud Chemarea la unire a Spiritului Sfânt, eul păleşte şi e desfăcut.

2.  Eul ţine pentru el tot ce face şi, de aceea, lucrul făcut de el e fără vlagă. Existenţa lui e neîmpărtăşită. Nu moare, ci nici nu s-a născut. Naşterea fizică nu e un început, ci o continuare. Tot ce continuă s-a născut deja. Şi va spori în măsura în care eşti dispus să restitui partea nevindecată a minţii tale părţii superioare, redând-o neîmpărţită creaţiei. Am venit să îţi dau temelia, ca propriile tale gânduri să te poată face liber cu adevărat. Ai purtat povara ideilor neîmpărtăşite, care sunt prea slabe pentru a spori, dar, odată ce le-ai făcut, nu ţi-ai dat seama cum să le desfaci. Nu îţi poţi anula de unul singur greşelile trecute. Ele nu vor dispărea din mintea ta fără Ispăşire, un remediu pe care nu l-ai făcut tu. Ispăşirea trebuie înţeleasă ca pur act de împărtăşire. Iată ce am vrut să spun când am afirmat că e posibil chiar şi în lumea aceasta să asculţi o singură Voce. Dacă faci parte din Dumnezeu şi Fiimea este una, nu poţi fi limitat la sinele pe care îl vede eul.

3.  Fiecare gând de iubire deţinut în orice parte a Fiimii aparţine fiecărei părţi. E împărtăşit fiind un gând de iubire. Împărtăşirea e modul de-a crea al lui Dumnezeu, şi totodată al tău. Eul te poate ţine în exil, departe de Împărăţie, dar în Împărăţie el nu are putere. Ideile ce ţin de spirit nu părăsesc mintea care le gândeşte, şi nici nu pot fi în conflict unele cu altele. Dar ideile ce ţin de eu pot fi în conflict pentru că au loc la diferite niveluri şi includ, totodată, gânduri opuse la acelaşi nivel. E imposibil să împărtăşeşti gânduri care se contrazic reciproc. Poţi împărtăşi doar gândurile care ţin de Dumnezeu şi pe care El le ţine pentru tine. Din ele e alcătuită Împărăţia Cerului. Celelalte rămân cu tine până le reinterpretează Spiritul Sfânt în lumina Împărăţiei, făcându-le şi pe ele demne de-a fi împărtăşite. Când sunt destul de purificate. El te lasă să le dai. Decizia de-a le împărtăşi e purificarea lor.

4.  Eu am auzit o singură Voce pentru că am înţeles că nu pot ispăşi numai pentru mine. Ascultarea unei singure Voci implică decizia de-a O împărtăşi ca să O poţi auzi tu însuţi. Mintea care era în mine e încă irezistibil de atrasă de fiecare minte creată de Dumnezeu, pentru că întregimea lui Dumnezeu e întregimea Fiului Său. Nu ţi se poate face niciun rău şi nu vrei să îi arăţi fratelui tău decât întregimea ta. Arată-i că nu îţi poate face rău şi nu îi pune nimic la socoteală, căci altfel ţi-o pui la socoteală ţie însuţi. Iată semnificaţia cuvintelor „întoarce şi celălalt obraz".

5.  Predarea se face în multe feluri, dar mai ales prin exemplu. Predarea trebuie să vindece, căci e împărtăşirea de idei şi recunoaşterea că a împărtăşi idei e totuna cu a le întări. Nu îmi pot uita nevoia de-a preda ce-am învăţat, care s-a stârnit în mine din cauză că am învăţat. Te chem să predai ce ai învăţat, căci numai aşa poţi conta pe această învăţătură. Fă-o să se poată conta pe ea în numele meu, pentru că numele meu e Numele Fiului lui Dumnezeu. Ce am învăţat îţi dau de bunăvoie, iar Mintea care era în mine se bucură când alegi să o auzi.

6.  Spiritul Sfânt ispăşeşte în noi toţi desfăcând, ridicând astfel povara pe care ţi-ai pus-o în minte. Urmându-L pe El, eşti condus înapoi la Dumnezeu, unde ţi-e locul; şi cum ţi-ai putea găsi calea, dacă nu luându-l cu tine pe fratele tău? Rolul meu în Ispăşire nu e împlinit până nu iei parte la ea şi nu o dai. Cum predai, aşa vei învăţa. Nu te voi părăsi, nici nu mă voi lepăda de tine, căci să mă lepăd de tine ar însemna să mă lepăd de mine şi de Dumnezeu Care m-a creat. Tu te lepezi de tine şi de Dumnezeu dacă te lepezi de oricare dintre fraţii tăi. Trebuie să înveţi să îi vezi aşa cum sunt şi să înţelegi că Îi aparţin lui Dumnezeu, ca tine. Oare cum te-ai putea purta mai bine cu fratele tău, decât dându-I lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu?

7.  Ispăşirea îţi dă puterea unei minţi vindecate, dar puterea de-a crea ţine de Dumnezeu. De aceea, cei ce au fost iertaţi trebuie să se dedice în primul rând vindecării pentru că, odată ce au primit ideea de vindecare, trebuie să o dea ca să o aibă. Puterea deplină a creaţiei nu se poate exprima cât timp e exclusă din Împărăţie oricare dintre ideile lui Dumnezeu. Voia îngemănată a Fiimii e singurul creator care poate crea ca Tatăl, căci numai cei compleţi pot gândi complet, iar gândirii lui Dumnezeu nu îi lipseşte nimic. În tot ce gândeşti altfel decât prin Spiritul Sfânt există o lipsă.

8.  Cum poţi să suferi tu, cel atât de sfânt? Tot trecutul tău, cu excepţia frumuseţii sale, a dispărut şi nu a mai rămas decât o binecuvântare. Ţi-am păstrat toate gesturile de bunătate şi fiecare gând de iubire pe care le-ai avut vreodată. Le-am purificat de greşelile ce ascundeau lumina lor şi le-am păstrat pentru tine în deplina lor strălucire. Sunt ferite de distrugere şi de vinovăţie. Au venit de la Spiritul Sfânt din tine, şi ştim că tot ce creează Dumnezeu e veşnic. Chiar poţi să pleci în pace căci te-am iubit ca pe mine însumi. Pleci cu binecuvântarea mea şi pentru binecuvântarea mea. Păstreaz-o şi împărtăşeşte-o, să fie mereu a noastră. Aşez pacea lui Dumnezeu în inima ta şi în mâinile tale, să o ţii şi să o împărtăşeşti. Inima e pură să o ţină şi mâinile, puternice să o dea. Nu putem pierde. Judecata mea e ca înţelepciunea lui Dumnezeu de puternică, în a Cărui Inimă şi în ale Cărui Mâini ne avem fiinţa. Copiii Lui liniştiţi sunt Fiii Lui binecuvântaţi. Gândurile lui Dumnezeu sunt cu tine.

Predare şi vindecare