Nu există
fericire în lipsa Mea! De fapt...
nu există absenţa Mea, există doar
iluzia absenţei Mele! Eu sunt Fericirea,
încântat de cunoştinţă!
Bucuria
şi Fericirea sunt cele mai înalte emoţii ale voastre. Fericirea este
gândul vostru cel mai măreţ, cel mai
plin de Har, de
sensibilitate şi speranţă, care aprinde în voi flacăra bunătăţii, afecţiunii şi
a iubirii. Fericirea vine din acceptare!
Fericirea
apare atunci când iubeşti tot ceea ce vezi în jurul tău, atunci când realizezi
că tot ceea ce te înconjoară este de o frumuseţe de nedescris şi
când observi că toţi oamenii sunt frumoşi sau buni,
indiferent de rasa sau de cultura lor. Da, atunci când
priveşti sufletul celui rău şi observi că este bun.
Cât
despre cei de care ai auzit ori ai văzut că ar fi fericiţi, nu, ei nu sunt
fericiţi oricât şi orice ar avea. Satisfacţia, entuziasmul şi plăcerea
lor ,nu au nicio legătură cu fericirea. Ele încearcă să o înlocuiască de
foarte multă vreme, însă fără izbândă! Ele, una fără
cealaltă, sunt incomplete! În schimb,
Fericirea este bucurie. O viaţă trăită cu bucurie!
Voi nu
aveţi timp de pierdut nici în viaţa aceasta, nici în alte vieţi.
Ceea
Ce sunteţi acum, veţi fi în veci!
Fiindcă
cel care se va curăţi, va străluci!
Cel care crede, va fi crezut!
Cel care
dăruieşte, va primi în dar!
Cel care iubeşte, va fi înconjurat de
cei care îl iubesc!
Cel ce va ierta, nu
va mai fi nevoit să îşi dobândească iertarea!
